alcãtuiálã

s. f., g.-d. art. alcãtuiélii; pl. alcãtuiéli

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Look at other dictionaries:

  • alcătuială — ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, s.f. Alcătuire; (concr.) ceea ce este alcătuit, înjghebat. [pr.: tu ia ] – Alcătui1 + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  alcătuiálă s. f., g. d. art. alcătuiélii; pl. alcătuiéli …   Dicționar Român

  • alcătui — ALCĂTUÍ1, alcătuiesc, vb. IV. tranz. 1. A face, a construi, a înjgheba, a întocmi; a compune, a concepe. ♦ refl. A lua fiinţă, a se forma. 2. A forma împreună; a constitui. ♦ refl. A fi format, a consta din... 3. A strânge, a aduna; a aranja. –… …   Dicționar Român

  • alcătuire — ALCĂTUÍRE, alcătuiri, s.f. Acţiunea de a (se) alcătui1 şi rezultatul ei; întocmire, compunere, constituire, alcătuială. ♦ Compoziţie, structură. – v. alcătui1. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ALCĂTUÍRE s. 1. v. creare. 2. v.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.